Bine ați venit la Scribd!

Cum de a pierde fat fast adolege girl, Încărcat de

More Mihai Nadin: Astãzi se vesteºte Acad. Farcaº: Spaima de extratereºtri M. Rusu: Enescu ºi pictorul Elie Cristoloveanu A A uzim d de m mai m mulþi a ani c cã, l la n nivel administrativ-e economic, R România trebuie r regionalizatã, c cu j justifi- carea cam n neclarã, t totuºi c cum c cã v verbul cel i imperativ º ºi a antipatic m mie, trebui ie, este conjugat a aici d de U UE. U Unificatoarea, i inte- gratoarea uni iune promovând f fragmen- tarea pe u un a anumit n nivel, p pentru a a f fi preciºi-o oneºti — — l la p prima v vedere s sunã paradoxal.

L La a a d doua p privire n nu m mai sunã a astfel, p pentru c cã o o þ þarã r regionalizatã începe s sã f fie deci s sã s se c comporte c ca o a alãturare d de r regiuni, n nu ca o v voce, ca un s stat n naþi ional, pentru a a f folosi o o sintagmã c care p provoacã u urticarie g globa- list-n nivelatorilor sau c celor c cu m motivãri mai c concret l localizate.

E Eficienþã p prin r regionalizare p pe domenii, f fãrã r regionalizare g geograficã, fãrã c capitale º ºi n nume d de r regiuni. M Mai a ales cã, î între t timp, î în E Europa c cea u unitã din multe p puncte d de v vedere, s slavã D Domnului naþiunile î încep s sã-º ºi r reafirme i identitatea, fãrã c ca a asta s sã d dãuneze f fatal c construcþiei continentale c ca a atare.

Eficienþa e este c clarã ºi pentru E Europa!

Diana Florina Cosmin Povestile Unei Inimi

I Iau l literatura c ca s studiu d de c caz, e este cazul c cel m mai s semnificativ-a acut. P Puzderie de s scriitori, c cãrþi, r reviste, a asociaþii, e edituri, cenacluri, f festivaluri, d diplome, b bloguri — — mai t toate a acestea e existând î în p paralel, orizontal, î într-o o c confortabilã i ignorare reciprocã. L La d distanþã d de un d deal s sau o o v vale s se î întâmplã lucruri cum pierd rapid grăsimea corporală culturale c care n nu s se º ºtiu u unele p pe a altele, multe d dintre e ele d de t toatã c cinstea.

C Cu atât m mai m mult n nu s se a aude, n nu s se v vede la d distanþã d de o o j jumãtate cum de a pierde fat fast adolege girl de h hartã Când s sã m mai p participi l la t toate, c când s sã mai c citeºti t tot c ce s se s scrie când t tu î însuþi eºti o ocupat c cu s scrisul, n nu-i i a aºa?

R Revis- tele literare º ºi-a au f format în m mod o organic, firesc, d departe d de m mine g gândul d de a a f face procese d de i intenþie g grupuri c compacte, destul d de b bine d definite, c care m mai m mult s se rãsfoiesc ºi s se p premiazã r reciproc sau în i interior d decât s se c citesc. E E a adevãrat, a au loc z zile-a ale-r revistei, f festivaluri, c colocvii, întâlniri, l lansãri d de c carte, c concursuri — — multe, d dar s sunt e ele cum de a pierde fat fast adolege girl destule?

N Nu s sunt º ºi nu v vor f fi n niciodatã, n nici n nu c cred c cã m mai e p posibil s sã f fie v vreodatã destule. Secolul e d douãzeci ºi u unuv vorba u unui c cântec Reproducerea oricãrui articol se face numai cu acordul autorului ºi precizarea sursei. Toate-s s v vechi º ºi n nouã t toate E ra u un o obicei î înainte, c ca D Domnul, î în a ajunul skechers pierdere în greutate a a s se u urca p pe t tron, s sã s se î închizã î în zidurile u unei v vechi m mãnãstiri º ºi s sã t treacã, într-o o r reflecþie d de z zile î întregi, î în r revistã t trecutul þ þãrii ºi a al s strãmoºilor, c ca, f faþã c cu z zgomotul a asurzitor a al actualitãþii, s sã-º ºi d deschizã u urechea s sufleteascã î în liniºte º ºi î în t tãcere l legendei t trecutului.

E Existã î încã î în manuscris o o c carte r româneascã n numitã Ceasorni icul Domni ilor care c cuprinde î în m mai m multe v volume a atât înfãþiºãri d din v viaþa t trecutului c cât º ºi n norme d de v virtute ºi î înþelepciune.

E Era g grea î în a adevãr s sarcina u unui Domn î în z zilele v vechi, c care î împreuna î în e el a adeseori toatã r rãspunderea º ºi t toatã s suveranitatea n naþionalã, ºi e ei e erau p prea b buni c creºtini º ºi p prea b buni p patrioþi pentru c ca m mãrimea m misiunii l lor p pe p pãmânt sã n nu l le a atingã s sufletul î într-u un c chip d dureros. Astãzi n naþiunile º ºi-a au r reluat s suveranitatea, demosul cu c clasele l lui d diferite, c cu g grupurile l lui de i interese d determinã v viaþa p publicã; s suveranul e m mai m mult u un r regulator a al m mecanismului s statului, nu u un s suprem e element d de c control.

Demosul e este î însã a adeseori u un s suveran nestatornic, i pierdere în greutate celule stem, l lesne c crezãtor; p preocupaþiuni zilnice º ºi a absorbirea v vieþii l lui î într-u un v vecinic p prezent, negândirea l lui n nici l la t trecut, n nici l la v viitor, l lesniciunea de a a-i i d distrage a atenþia p prin s serbãri p publice, p prin întreprinderi h hazardate, p prin e expediente f factice, îl f fac a adesea i impropriu d de a a g gândi m mai adânc a asupra u unei c cestiuni d de i interes p public, îl f fac a accesibil p pentru f fraza m mare º ºi s surd pentru a adevãr.

D De a aceea e e b bine d dacã o ochi sobri, c care d disting m mãreþia î înscenãrii d de însuºi f fondul p piesei c ce s se j joacã, î îi a atrag atenþia a asupra a acestui d din u urmã, p pe c când simþurile l lui s sunt u uimite d de p partea d decorativã a v vieþii p publice.

Dacã d dar, î în a ajunul f frumoasei s serbãri d de încoronare, l lãsãm t tonul p polemic d de o o p parte, totuºi l lucrurile c ce n ne v vin î în m minte n nu e este partea d decorativã c cu c care s se î încheie e era de l la 1 º ºi p pânã a astãzi, c ci f fondul a acestei ere. Astãzi d datoria p publicã e e º ºi m mai m mare, cheltuielile º ºi m mai m mari.

A Acestea a au c crescut în c cei d din u urmã c cinci a ani c cu 3 34 l la s sutã. Cifrele a au a avantajul d de a a p prezenta scheletul u unei s situaþiuni. O Oricât d de s sedu- cãtoare a ar f fi h hainele c ce s se a aruncã a asupra lui, c cu o oricâte v vorbe m mari a am î îmbrobodi adevãrul, î în f faþa u unui s schelet d de c cifre n ni se i ia a albeaþa d de p pe o ochi º ºi v vedem c cã p partea decorativã a ascunde f foarte r rãu r ruina s societãþii române.

Dacã a am c considera l lanþul d de c cauze c care preced s sau l lucreazã p paralel c cu a acest t trist rezultat f final, t tabloul n nostru a ar p primi c colorile triste a ale d decreºterii p populaþiei d din c cauza mizeriei º ºi d demoralizãrii, a ale s stingerii meseriilor i indigene º ºi s suplantãrii l lor p prin produse s strãine, a a d decãderii c calitãþilor f fizice ºi i intelectuale a ale r rasei r române c chiar.

P Cum de a pierde fat fast adolege girl d de a altã parte, a am t trebui s sã a arãtãm c cum þ þara n noastrã s strã- veche n nu m mai e e p patrie, c ci u un o otel m mare, î în c care un m milion d de s strãini d din c câteºipatru u unghiurile l lumii îºi d dã rendez z-v vous. I atã c ceea c ce, î în f faþa m marelui a aparat a al proclamãrii I Independenþei º ºi a a t tuturor succeselor f formale c cu c care s se î împãuneazã atât d de m mult o oamenii d dirigenþi, n ne s strânge i inima cu a adevãratã d durere.

Am v voi î în a adevãr c ca s serbarea c ce s se p pregãteºte sã t trezeascã î în i inima o oamenilor n noºtri d de s stat sentimentul a adevãrului, c ca o o p pornire m mai g generoasã sã p pãtrunzã i inima l lor, c ca s sã s se c convingã c cã n numai partea d decorativã a a v vieþii p publice n nu e e s suficientã pentru a a p pune c capãt s suferinþelor r reale a ale u unui p popor.

O d dorim a aceasta, f fãrã a a o o s spera.

ardeți appul de combustibil

T Tonul c ce-l l þ þin f foile guvernamentale, c credinþa o oarbã c cãreia v vor s sã-i i d dea naºtere, c cã þ þara m merge f foarte b bine î în t toate, n ne f face din c contra a a c crede c cã n nicicând n nepãsarea p pentru binele c comun º ºi p pentru s soarta p populaþiunilor producãtoare a a a acestei þ þãri n nu a a f fost m mai m mare.

Nu i invidiem p pe n nimenea p pentru s succesele l lui diplomatice º ºi p politice, b buni-b bucuroºi l le a acordãm oamenilor d de l la p putere î închipuirea m mare c ce º ºi-o cum de a pierde fat fast adolege girl f fi fãcând d despre e ei î înºii î în a asemenea z zile. C Creazã-s se mari, c creazã-s se g genii politice m menite a a d deter- mina s sorþile E Europei; d dar prin t tãmâia c ce º ºi-o o a aprind ei s singuri, î împreunã cu cum de a pierde fat fast adolege girl mulþimea l lesne crezãtoare, a aibã ºi a adevãrul p partea l lui, o p parte m micã, n neîn- semnatã, n nebãgatã în s seamã d de z zgomotul muziciei º ºi d de l lumina fãcliilor, d de s strigãtele de b bucurie, d dar o o p parte esenþialã º ºi s salutarã.

Adesea m manifestãrile intensive d de b bucurie lasã î în s sfaturi despre cum să pierdeți în greutate u un g gol neînþeles, m momente în c care o omul î îºi s simte izolarea º ºi n nimicnicia. În a acele m momente, a ade- vãrul b batã c cu d degetul la p poarta c conºtiinþelor ce a au r rãspunderea s stãrii de l lucruri º ºi a arãte-l le calea a adevãratei m mântuiri.

Ti impul, 10 m mai 1 Î n a adevãr n numai interesarea t tuturor puterilor a apusene pentru l libertatea a absolutã de n navigaþiune este m mijlocul cheile pentru a pierde grăsimea buricului a î înlãtura pânã l la u un punct retete dieta rina amidon oare- care r rivalitatea politicã º ºi economicã c ce existã d de a atâta timp î între d douã mari p puteri, Rusia º ºi A Austro- Ungaria, a atât p pe þãrmii D Dunãrii, cât º ºi î în p privirea dezvoltãrii ulterioare a a raporturilor d dintre p popoarele b balcanice.

A A a admite preponderenþa u uneia d din e ele î înseamnã d din c capul locului a a a atinge s susceptibilitatea c celeilalte º ºi a a d da raporturilor p pacifice º ºi n normale d de p pânã a acum u un caracter d de t tensiune c care, î într-u un m moment d dat, a ar fi m mult m mai p periculos p pentru m micile s state d de l la D Dunãre decât p pentru a acei v vecini c care, a aproape e egali î în p putere ºi i importanþã p politicã, a ar a afla p poate l la u urmã m mijlocul de-a a-º ºi a acorda i interesele î în d detrimentul e existenþei proaspetelor f formaþiuni d de s state d de p pe m malurile Dunãrii.

Þ Þinându-s se î însã p pururea v viu i interesul puterilor a apusene, a atât p pentru l libertatea cum de a pierde fat fast adolege girl navigaþiunii Dunãrii, c cât º ºi p pentru e existenþa s statelor r riverane, amândouã p puterile m mari, c care p prin a apropierea l lor tind a a a avea u un c cerc d de i influenþã l legitimã î în O Orientul Europei, a ar g gãsi î în c cooperarea p pairilor l lor o o g garanþie îndestulã p pentru m menþinerea i influenþei l lor a actuale, iar s statele þ þãrmurene u un s sprijin î în c contra l lãrgirii din c cale a afarã a a a acelor i influenþe.

I nteresul s statelor a apusene e este a aºadar un e element m modelator p pentru t tendinþele de p predominare c care s se d dezvoltã d din d douã laturi î în R Rãsãritul E Europei. Iatã c ceea c ce a a v voit T Tractatul d de l la B Berlin, i iatã în t trãsurile c cele m mai g generale p politica n naþionalã ce a ar t trebui s s-o o cum de a pierde fat fast adolege girl urmeze u un g guvern R Românesc.

Noi c credem c cã, c cu o oarecare b bunãvoinþã r recipro- cã, i interesele m mari a ale p puterilor º ºi c cele l locale a ale statelor þ þãrmurene s sunt a armonizabile º ºi c cã t tocmai preponderanþa e exclusivã a a u unora e e s stricãcioasã u unei asemenea a armonii.

P Pân-a acum a a r rãmas c cel p puþin dovedit c cã a aceastã a armonie e e f favorul º ºi a a u unora ºi a a a altora, î încât p pãrãsirea t terenului d de d drept c creat de T Tractatul d de l la B Berlin a ar d da p poate n naºtere u unor complicaþiuni p pe c care s statele m mici d de l la D Mihaela bilic dieta hipocalorica ar t trebui, î în i interesul l lor p propriu º ºi b bine î înþeles, sã l le e eviteze c cât s se p poate d de m mult.

Trecutul d de a aur s sau t trecutul m maculat? Cliºeul acesta al trecutului de aur ºi al prezentului decãzut nu este unul inedit, el traversând întreaga istorie a umanitãþii. Prin urmare, era vorba doar despre o ches- tiune de percepþie, de perspectivã cronologicã ºi de interpretare. Sunt ºi gânditori români care nu sunt dezamãgiþi de trecut neapãrat din pricina miturilor noastre naþionaliste ºi etnocentriste, ci din cauza proiectãrii valorilor de-acum asupra societãþilor ºi indivizilor de odini- oarã.

Pentru aceºti apãrãtori fervenþi ai drepturilor universale ale omului, ai mediului înconjurãtor nepoluat, ai egalitãþii dintre sexe, ai nediscriminãrilor pe orice fel de criterii, lumea româneascã de demult este demnã numai de dispreþ, desconsiderare ºi vehementã condamnare, fiindcã aceastã lume admitea ºerbia ºi robia, antisemitismul, macula natura, prigonea minoritãþile etnice ºi sexuale, accepta pedeapsa capitalã, tragerea în þeapã etc. Cu alte cuvinte, atunci era moral sã fii precum Eminescu, ºi nu precum ONU, cu un secol mai târziu!

A respinge azi aceste lucruri de epocã sau a le condamna în contextul lor este ca ºi cum l-am considera prost pe Iulius Caesar fiindcã nu ºtia sã acceseze Internetul! Aproape 15 ani la rând am fost, aproape în fiecare varã, umblând pe jos baºca autostopul cu camioanele, când distanþele erau prea mari peste tot în þarã. Am descoperit ceea ce în anii aceia era fie þinut sub cheie — biserici, mãnãstiri, locul în care se nãscuserã unii dintre cei pe care regimul îi dorea uitaþi — sau ceea ce trebuia evitat: Crãciunul ºi Paºtele în satele din Oltenia, din Maramureº, din Moldova, sau tradiþiile din satele Transilvaniei.

Am fost cu cortul, cãrând câte un rucsac de peste 20 de kilograme, am gãtit, uneori sub lumina lunii, alteori la câte un asfinþit de soare… ªi am purtat discuþii la nesfârºit, fãrã autocenzura care ne fãcea uºor ridicoli în viaþa cea de toate zilele, despre tot ºi toate.

Bujor Rîpeanu, un prieten devenit frate, acum un recunoscut istoric al filmului românesc dar nu numai fusese ºi continuã sã fie sufletul acestei aventuri. Omul cu hârtile ºi cu itinerarele. Când am ajuns în satul din Maramureº în care, în vara anuluiam ridicat pentru prima datã corturile, puþini auziserã de el. Era Sãpânþa. Întâm- plarea a fãcut sã înnoptãm la un þãran mai în vârstã, Stan Ion Pãtraº. Puþinul pe care îl avea l-a împãrþit cu noi. Avea doar o rugãminte, care nici mãcar nu era a lui.

Fata lui, probabil de ani, avea sã ne spunã. N -a am f fost d de f faþã când s-a inventat aparatul de fotografiat. Niepce e autorul, Le Gras în Burgundia e locul ºi e anul.

A foto- grafia a însemnat a scrie ºi, prin extensie, a desena cu luminã.

Fiica lui Stan Ion Pãtraº m-a proiectat în trecut: voia sã fie pingãlitã. În cum de a pierde fat fast adolege girl Maramureºului, asta însemna sã fie dese- natã în luminã, fotogra- fiatã. Pingãliturã era vorba pentru mâzgãlealã. Aproape ca în vremea lui Niepce, cu de ani în urmã. Timpul se oprise pe acele meleaguri ºi a stat încremenit pentru o perioadã lungã. Numele unor localitãþi, precum cele din jurul sa- tului Deseºti, corespun- deau unei patronimii poetice.

ar trebui să piardă în greutate înainte de tuck tummy

În Surdeºti ne-au permis sã gustãm þuica de cireºe pe care o fãceau încã nu era vremea prunelorcu condiþia sã o luãm cu încetul, de la partea de jos a cazanului de jinars ºi apoi în sus pe alambic.

Nu ne-am dat seama, tot gustând din ceaºca de aluminiu oxidat pe care o treceam de la gurã la gurã, cât alcool am ingerat. Ca sã ne trezeascã din beþie. D ar n n-a am i intenþia sã-mi scriu aici memoriile. Mai curând, sã celebrez un dar care se cheamã sentimentul apartenenþei.

Fãrã el e greu sã trãieºti într-o lume care se vrea globalã ºi uniformã. Satul devenise scena unui ritual imposibil de uitat, amestec de obiceiuri pãgâne ºi religie.

Copiii, fãrã excepþie în opinci, în straiul lor tradiþional, colinde într-o limbã de dincolo de prezent, nucile ºi merele dãruite colindãtorilor flãcãi, bãtrâni, fete ºi bãieþiºi, mai ales, sarmalelele fierbinþi, scoase din butoiul uriaº în care fierbeau de câteva zile — totul devenit o poveste exprimatã în limba sacrã de gesturi ºi acþiuni greu de înþeles dacã nu erai nãscut sub semnul lor. Deodatã, totul iluminat, nu cu reflectoare electricitatea în Maramureºul acelor ani nu ar fi ajuns nici pentru un reflector!

Atunci c chiar n nu-m mi dãdeam s seama d de c cât d de p periculos i ideologic p poate fi d donchijotismul. L Lucru c care m mi s s-a a r relevat, î însã, cu a asupra d de m mãsurã, c ceva m mai t târziu, a atunci c când m-a am a aplecat c cu m mai m multã a aplicaþie a asupra m miturilor fondatoare a a c ceea c ce a am p putea n numi s spiritua- litatea e europeanã, d de l luat t temeinic î în s seamã la c ceasul î în c care E Europa n neguþãtorilor º ºi policaºtrilor s scârþâie b biniºor p pe l la î încheieturi.

pierdere în greutate penumatică

Mituri f fondatoare d dintre c care c cel p puþin u unul, Meºterul M Manole, s s-a a z zãmislit, î în d dimensiunea sa m miticã, a aici, l la p porþile O Orientului, u unde pas tout e est p pri is à à l la l légère. Aici, î în a acest a areal în c care p pânã º ºi n nasurile s subþiri, î întoarse c cu sastisitã d distincþie d de l la p plebeea d duhoare mioriticã, î îºi p pot r regãsi b boiereasca l lor s stare în p parfumul i izvorât d din c cãþuia u unei m monastiri în c care O Omul º ºi D Dumnezeu î îºi d dau m michelan- geolesc m mâna î întru j jerfa p prin c care s se întemeiazã l lumea.

Dar s sã n ne î întoarcem l la Q Quijotele n nostru, la a arhetipul p puritãþii e existenþiale, l la a acest a autist sui-g generis, p pentru c care l lumea n nu f funcþioneazã decât î în o orizontul i imaginarului, a arhanghel a al onoarei º ºi u umil s slujitor a al f feminitãþii º ºi i iubirii absolute. T Titlul a ar f fi t trebuit s sã f fie al î întregului v volum î în c care î îl i inserasem, d dar c care, din m motive l lesne d de î înþeles, a a r rãmas d doar a al c ciclului în c cauzã, º ºi a acesta b bine j jumulit d de c cenzura v vremii, iar c cartea a avea s sã s se c cheme s simbolic Recurs l la si ingurãtate.

Î Înþelepciunea n nu e e d decât trecerea d de l la e e p posibil l la e e i imposibil, d de l la i infinitate la l limitã. E Ea p presupune l legea º ºi l legea î înseamnã sfârºitul c creaþiei. C Când D Dumnezeu o ori n natura a a s stabilit legea, c creaþia a a î încetat. C Ceea c ce u urmezã e e d doar seria.

S Sã-l l i iubim, a aºadar, pierdere în greutate east bay pe D Don Q Quijote a a c cãrui sfântã n nebunie s stã î în a a s sparge z zidurile « «înþelep- ciunii»!

F Fiindcã a a f fi î înþelept n nu î înseamnã a a v vieþui între z zidurile c convenienþelor, c ci a a i iubi o oamenii! S Sã c crezi m mereu cã s se m mai p poate f face c ceva. C Cã O Omul n nu e e p pierdut, cã l libertatea l lui e existã î în c ciuda t tuturor p presiunilor ºi a a f fricii, c cã s se m mai p poate r regãsi d de s pierderea în greutate judo m mormanul sfãrâmãturilor t tuturor m miturilor.

D Don Q Quijote, i iatã Christul a acestei e epoci, s singurul p posibil. C Ca º ºi a acesta, el r rãspunde n nevoii u umane d de a absolut º ºi, c ca º ºi î în c cazul acestuia, s soluþia s se p plaseazã î în i idealitate. Î Între c cer ºi s speranþa î în s speranþã, c cea de a a d doua, d deºi m mult m mai t tragicã, este c cel p puþin o omeneascã, r realã ºi p posibilã.

I Intrat î în lumea m miracolului, p pentru S Sancho nu m mai e existã î întoarcere. L Lumea lui e este d de a acum l lumea i iluziei º ºi speranþei n nesfârºite, l lumea c cea fãrã d de m moarte, î în c care u unica nebunie e e a aceea d de a a n nu c crede nimic a altceva d decât c ceea c ce o ochiul minþii t tale h hotãrãºte c cã e este!

H Hai, n nu m mai f fi l leneº º ºi scoalã-t te o odatã d din p patul ã ãsta s sã m mergem l la c câmp îmbrãcaþi î în p pãstori, p precum n ne-a am î înþeles; p poate c cã dupã v vreun t tufiº o om d da º ºi d de d domniþa D Dona D Dulcinea, dezlegatã d de v vrãji, º ºi a apoi, d dacã o o s s-o o v vezi, a asta o s sã f fie d de a ajuns c ca s sã t te t tãmãduieºti. Asta î îi s spune S Sancho s stãpânului s sãu g golit d de s sine însuºi, p predându-i i, î în p pragul marii t treceri, l lecþia î învãþatã de l la e el.

I Iar d dacã c cineva s s-a ar sumeþi º ºi î încumeta l la t truda unui a alt r roman d donquijotesc, acela n nu a ar f fi r rescrierea ad li itteram a l lui B Borges, c ci r romanul lui D Don S Sancho d de l la M Mancha. Desigur, m mintea t ta î înþeleaptã, s socotind î între u urechile mãgarului v valoarea l loviturilor d de c ciomag c cãpãtate î în slujba n nebuniei m mele î în p preapuþinii g galbeni î cum de a pierde fat fast adolege girl þie s spre v veºnicã î întrebuinþare, t te-a a f ferit d de p primejdia înþelegerii c capcanei î în c care t te a atrãgeam.

O Odatã înþeleasã s simplitatea v vicleniei c cu c care t te a ademeneam în n niºte a aventuri c care n nu t te cum de a pierde fat fast adolege girl priveau, a aceastã p posibilã ipostazã a ar f fi d dispãrut. P Pentru c cã n n-a ai m mai f fi c crezut.

GRAFFITISTA

Scepticismul, c care h hrãneºte p puterea c credinþei, a ar f fi fost î înlocuit d de l logica r rece a a e evidenþei, a acest a adevãr fãrã a adâncime c care e e m moartea g gândului º ºi m mai a cum de a pierde fat fast adolege girl a m metaforei, a a p poeziei. U Unica p posibilitate d de a a r rãmâne poet — — c chiar f cum de a pierde fat fast adolege girl s s-o o º ºtii — — e era î îndoiala c care s se j joacã, fãrã s sã b bagi d de s seamã, c cu î închipuirea t ta, c care t te f face sã n nu f fii s sigur d de c ceea c ce v vezi º ºi a auzi, î întãrindu-t te mai a apoi î în c credinþã.

C Condiþia p poetului, S Sancho, s stã între î îndoialã º ºi c credinþã. C Credinþa î în m marele a adevãr al o omenescului º ºi f frumuseþii, p prezent î în t toate c cele, dar i imposibil d de d definit, c care t transpare î în m mulþimea întruchipãrilor a aºternute p pe p pagina cum a pierdut katrina hodgson în greutate albã, s semãnân- du-i i º ºi f fãrã s sã-i i s semene v vreodatã, s sâmburele în c care c credem.

P oeþii m mi s se p par, S Sancho, a a î înþelege cu a adevãrat l lumea. P Pentru c cã o o c cunosc, o î înþeleg c cu i inima, o o s simt a aºa c cum e este, nu a aºa c cum a ar « «trebui» s sã f fie, c cum a ar v vrea u unii ºi a alþii s sã f fie.

În f fond, c ce p practicã º ºi c ce î îi p predã î în f fiece z zi D Don Quijote b bunului S Sancho a alta d decât p poetica e existenþei, viaþa î în i idealitatea c condiþiei u umane, m mereu p presupu- sã, d dar n niciodatã a ajunsã? N Nu, r rostit în f faþa c celor c care v vor s sã p pãrem a altfel d decât s suntem, sã f fim a aºa c cum a ar v vrea e ei.

L Lecþie p pe c care d cum de a pierde fat fast adolege girl l legile quijoteriei, S Sancho o o î învaþã c cu r raþiunea i inimii º ºi m mã tem º ºi s sper c cã o o v va p practica c cu n nesmintita c credinþã cu c care º ºi-a a u urmat î învãþãtorul î în c ceea c ce l lumea numeºte n nebunie º ºi c care, î în f fapt, n nu e e a altceva d decât iubire d de s semeni.

Q Quijoteria, s sunt c convins, e este endemicã º ºi r recidi-v veazã, s spre n norocul u umanitãþii, ori d de c cum de a pierde fat fast adolege girl o ori v vârsta d de f fier î îºi r reinstituie d domnia. O variantã a acestei supralicitãri a trecutului este adaptarea sa dupã criterii protocroniste, conform cãrora românii nu au avut numai un trecut imaculat, demn de laudã, glorios ºi înãlþãtor, dar au fost ºi primii în toate, nu s-au lãsat influenþaþi, nu au trãit în simbiozã cu alte popoare, nu s-au amestecat, ºi-au fost mereu suficienþi lor etc.

Pandantul unei astfel de abordãri — care nu a putut ignora complet relele, neîmplinirile, eºecurile — este punerea nenorocirilor din trecut ºi din prezent pe seama altora, a strãinilor care ne-au asuprit, care au uneltit permanent contra noastrã, care s-au împãunat cu meritele noastre, þesând un fel de complot universal, în urma cãruia suntem margi- nalizaþi, nedreptãþiþi, condamnaþi pe nedrept.

De câte ori nu ni s-a întâmplat sã fim abordaþi cu teme precum începuturile istoriei la Dunãre ºi la Carpaþi, scrierea de pe Mureº mai veche decât cea sumeri- anã, neamul traco-dacilor ca fiind cel mai numeros ºi mai glorios din antichitate pânã astãzi, postura romanilor de a învãþa latineºte de la daci, care — doar chiar un fost consilier al papei ar fi afirmat-o! Teme întregi ale trecutului naþional ºi universal erau obturate, ocolite, cosmetizate, falsificate de-a dreptul.

Fireºte, astãzi nu se mai fac astfel de exagerãri ideologice sau legate de cultul personalitãþii, dar filonul protocronist, pornit efectiv prin cartea Dacia preistoricã a lui Nicolae Densuºianu, altminteri un istoric autentic ºi un merituos editor de documente ºi nu numai!

Glorificarea ºi demonizarea trecutului au alternat ºi, de fapt, au coexistat mereu în cadrul opiniei publice, care nu percepe, de regulã, istoria pareri apuretin slim funcþie de cercetãrile specialiºtilor, ci în raport cu propria sensibilitate, cu propriile dorinþe, aspiraþii, visuri.

Regimurile democratice predispun la astfel de receptãri variate, la interpretãri în chei diferite, la o paletã largã de reconstituiri ale trecutului.

Anul a oferit deopotrivã specialiºtilor ºi opiniei publice româneºti o ocazie deosebitã de corectare a receptãrii trecutului. Lumea era obositã ºi saturatã de glorii inexistente, de un trecut plin de victorii, de lupta de clasã ca motor al istoriei, de orânduiri social-economice etc. Altminteri, marea majoritate a istoricilor ºtiau care era realitatea trecutului ºi nu se ghidau în cercetãrile lor dupã lozincile partidului comunist.

Dar opinia publicã era bombardatã prin presã, radio, televiziune, prin felurite festivaluri, concursuri, demonstraþii etc.